România va deveni cel mai mare producător de gaz din Europa. Potențialul se vede și de la Bruxelles: „Poate avea un rol esențial”

România va deveni cel mai mare producător de gaz din Europa odată cu declinul volumelor exploatate de Țările de Jos. Acum, autoritățile și mediul privat trebuie să lucreze împreună pentru a profita de această șansă fără precedent, creată odată cu reașezarea priorităților energetice. 

România va deveni cel mai mare producător de gaz din Europa

„Trebuie să ne asigurăm că restul Europei înţelege că România poate avea un rol esenţial pe continent în aceste vremuri complicate, în care toate ţările caută surse de gaz. Pentru a ajunge la acest rezultat, trebuie să colaborăm cu toţii pentru a ne asigura că se va şi întâmpla”, a declarat Eric Stab, președinte și CEO al Engie România, la conferința ZF Power Summit 2023.

Ministerul Energiei s-a arătat încrezător în fața veștii că România ar putea deveni cel mai mare producător de gaz din Europa, iar secretarul de stat George-Sergiu Niculescu e de părere că atât sectorul public, cât și sectorul privat au în față o oportunitate istorică, bazată și pe volumul de fonduri disponibile prin PNRR și prin Fondul de Modernizare. 

„Sumele certe care vor intra în proiecte sunt: 457 mil. euro din PNRR, 475 mil. euro din contracte semnate de minister cu Transelectrica şi, în plus, din Fondul pentru Modernizare, prin schema pentru autoconsum vor veni 550 mil. euro, din cea pentru autoconsum pentru societăţi comerciale, încă 500 mil. euro, iar din cea pentru producţie de energie din surse regenerabile pentru societăţi comerciale, tot 500 mil. euro”, a explicat secretarul de stat.

Pe de altă parte, avocata Oana Ijdelea a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă investitorii și asupra lipsei de predictibilitate, elemente care trebuie abordate de guvern și autorități pentru ca potențialul țării noastre să se materializeze. 

„Sunt de părere că dacă toate aceste modificări legislative, venite peste noapte, nu ar mai avea loc, s-ar crea premisele ca toţi investitorii şi toţi producătorii să aibă o creştere a apetitului de a investi din nou. Într-un sistem fiscal şi de taxare aşa cum este industria producătoare de petrol avem redevenţe, avem taxe suplimentare atât pe offshore, cât şi pe onshore, avem taxă suplimentară inclusiv la producţia de ţiţei. Practic, nu mai sunt bani de investiţii“, a declarat Oana Ijdelea, managing partener, IJDELEA & Asociaţii.

În vreme ce investitorii și autoritățile discută despre apetitul de investiții și despre sutele sau miile de megawați care se pregătesc pentru sistemul energetic local, operatorul Transelectrica a constatat că multe dintre planurile de investiții nu trec niciodată de stadiul de proiect.

„Toată lumea spune că doreşte să investească, dar în realitate nu se instalează. În eolian România are o capacitate de 13.014 MW de peste doi ani, nu s-a instalat nimic în eolian. În fotovoltaic am început anul trecut cu 1.357 MW, am ajuns la 1.390 MW şi acum avem puţin peste capacitatea nuclearului, adică 1.419 MW“, a subliniat Gabriel Andronache, directorul general al Transelectrica. 

Potențialul României se vede și de la Bruxelles, iar Europa speră că acesta va fi valorificat până la finalul deceniului, într-un context în care tranziția energetică și îndepărtarea de combustibilii rusești determină noi nevoi și noi piețe.

„La finalul acestei decade ar fi bine ca România să nu mai fie doar o ţară de potenţial, ci o ţară cu potenţial valorificat. Cred că este foarte posibil să se întâmple acest lucru dacă se demarează concret investiţiile care au fost propuse până acum, ţinând cont că ele nu sunt încă suficiente.

Mai trebuie atras şi sectorul privat şi trebuie creat un cadru prin care acestuia să i se permită să investească alături de fondurile publice“, a explicat Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie din cadrul Comisiei Europene.