Prefectul Capitalei: „Stăm rău la consolidarea antiseismică a clădirilor din București”

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a declarat că în jur de 1.000 de clădiri din București ar trebui să fie reabilitate împotriva cutremurelor.

Prefectul Capitalei, despre consolidarea antiseismică a clădirilor din București

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a declarat că multe clădiri din București sunt cu grad de siguranță scăzut sau foarte scăzut. De obicei, acestea sunt marcate cu bulină roșie, însă există și clădiri care au nevoie de o consolidare mai serioasă pentru a putea rezista în cazul unui cutremur mai puternic.

Oficialul a mai subliniat că în București sunt mai bine de 1.000 de clădiri care nu ar face față unor cutremure mai puternice. Dar se pare că autoritățile nu prea își dau interesul legat de această problemă.

„Sunt celebrele cu bulină roşie, dar sunt şi alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă faţă unui cutremur de o intensitate mai mare. ...Pregătirea antiseismică, reabilitarea antiseismică a unor clădiri din Bucureşti, care nu sunt puţine, sunt de ordinul a 1.000 de clădiri. Consolidarea şi numărul clădirilor care pot fi afectate depinde de intensitatea unui viitor cutremur. A doua parte e pregătirea postcutremur, iar ISU stau mult mai bine. Am făcut exerciţii, există dotare, există un plan aprobat şi fiecare entitate care se implică postcutremur ştiu foarte bine ce au de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor”, spune Toni Greblă.

Prefectul Capitalei este de părere că indiferența unor primari este devină pentru situația din prezent. Acesta spune că s-a inventat un concept - capacitatea administrativă, care, după părerea lui, este nimic altceva decât lene și indiferență. Chiar dacă există finanțe pentru consolidarea clădirilor, aceste nu se folosesc an de an.

„S-a inventat un concept - capacitatea administrativă. Eu l-aş înlocui cu indolenţă, indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la consolidarea antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani niciun municipiu nu poate să spună că nu a avut bani pentru consolidarea clădirilor. An de an fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidare antiseismică şi al le transpune în practică. Ar trebui ca şi acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate. Este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureştiului”, încheie Greblă.