Liderii Coaliției au discutat viitorul alegerilor din 2024. PNL vrea alegeri locale în același timp cu primul tur al prezidențialelor, PSD acceptă cu o condiție

Liderii Coaliției au discutat, luni, viitorul alegerilor din 2024. PNL vrea alegeri locale în același timp cu primul tur al prezidențialelor, iar PSD acceptă cu o condiție. 

Alegeri 2024. Liderii coaliției au discutat scenariile

Social-democrații ar fi de acord cu propunerea liberalilor, dar cu o condiție: ca un candidat unic la prezidențiale să fie susținut de ambele partide, iar acesta să fie ales din cadrul partidului PSD.

Liderii Coaliției ar vrea ca în septembrie să fie ales și liderul statului, atunci când au loc alegerile primarilor și președinților de consilii județene. În acest caz, problema ar fi că pentru alegerile locale oamenii trebuie să voteze în localitatea în care au domiciliul.

În schimb, pentru alegerile prezidențiale, se poate vota oriunde există o secție de votare. Scenariul comasării ar economisi un miliard de euro din cei aproape 4 miliarde prevăzuți pentru cele 4 rânduri de alegeri. Deocamdată, nu a fost luată o decizie.

În ce măsură presa și social media pot influența rezultatele alegerilor din 2024

În decembrie 2023, comisara europeană Adrina Vălean spunea la Europa Liberă faptul că, în ultimii ani, agresivitatea poate aduce voturi. De asemenea, că folosirea cu abilitate a rețelelor sociale poate crește notorietatea candidaților. 

Raportul digital al Institutului Reuters arata în vara anului 2023 că jumătate dintre români se informează de pe Facebook, o treime de pe YouTube și un sfert de pe WhatsApp.

Politicienii români au învățat și ei că mesajele cu idei interesante, exprimate într-un limbaj elitist, nu aduc prea multe voturi, așa că s-au adaptat. Organizează campanii în mediul online, dar plătesc în continuare și anumite site-uri. 

Investigațiile publicate în ultimii ani de Europa Liberă și Libertatea au arătat că PSD și PNL au alocat milioane de lei unor publiceții netransparent, iar președinții celor două grupuri politice, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, refuză să spună cine sunt destinatarii și de ce fac asta. 

În România, președintele Klaus Iohannis nu a acordat în cei nouă ani de mandat interviuri individuale, iar fostul și actualul premier, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au ales să acorde interviuri mai ales unor redacții mai puțin critice cu puterea.

Jurnalista Emilia Șercan a acuzat că liberalii au plătit campanii de denigrare a sa pe rețelele sociale. 

Reuters a arătat în raportul său digital pe 2023 că atunci când politicieni organizează campanii de reducere la tăcere a unor jurnaliști se ajunge la o retorică periculoasă.

Astfel de practici pot influența rezultatele alegerilor pentru că politicienii ajung să-și construiască cu bani, inclusiv publici, o imagine exclusiv pozitivă, incompletă.