Pe lângă pachetul de măsuri fiscale, FMI mai cere noi taxe
FMI a transmis un mesaj ferm: gaura din buget e prea mare, iar reducerea cheltuielilor de la stat este insuficientă. Drept urmare, cere reforme mai dure, printre care renunțarea la cotele reduse de TVA, de 5 și 9%. O cotă unică de 19% ar însemna prețuri mai mari cu cel puțin 10% la o serie de produse, inclusiv alimente.
„În pachetul de măsuri fiscale o parte din produse şi servicii au trecut de la un TVA redus, la unul mai mare. Susţinem asta! Şi credem că merită să ne uităm mai departe în acea direcţie. Ar simplifica sistemul”, a declarat Jen Kees Martijn, șeful delegației.
Pe lângă această măsură, FMI mai propune ca proprietățile să fie impozitate în funcție de valoare, nu în funcție de suprafața acestora. O altă recomandare este ca salariile românilor să fie impozitate diferit, adică cei care câștigă mai mult să plătească impozite mai mari la stat. Aceasta este o idee sugerată, de altfel, și de Banca Mondială.
Citește și:
FMI vine în România, la finalul lunii ianuarie. Care este scopul vizitei
„Impozitarea progresivă e un subiect discutat acum un an și a reieșit ca un prim pas e curățarea sistemului fiscal”, a completat Jan Kees Martijn, șeful delegației FMI.
Economiștii nu sunt de acord cu măsurile propuse de FMI
Specialiștii critică propunerile FMi, care nu s-ar plia pe realitatea românească. „Nu poţi să impui un impozit progresiv în România în condiţiile în care majoritatea veniturilor sunt cvasi-salariale şi multe dintre ele sunt pe salariul minim”, este de părere Cristian Păun, analist economic.
La rândul lui, Fondul Monetar Internațional critică Executivul pentru taxa pe cifra de afaceri aplicată companiilor mari și băncilor, dar și pentru schimbarea peste noapte a taxării.
„Taxa pe cifra de afaceri este similară creşterii TVA-ului cu 1, 2 procente şi este chiar mai problematică decât creşterea TVA, ajungi să aplici impozit pe cifra de afaceri, de exempu pe accize”, a adăugat Cristian Păun, analist economic, pentru Observator.
Ciolacu rămâne pe poziții
„Dacă ne ținem de planul pe care deja l-am pornit, nu cred că vor trebui alte măsuri. A trecut emoția războiului. Eu în continuare sunt ferm convins că România, și de această dată, va avea a doua creștere economică din Europa”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Cum a ajuns România în această situație
Statul român a ajuns într-o situație bugetară grea din cauza risipei și a împrumuturilor masive. Gaura este de peste 40 de miliarde de lei, iar prin pachetul de măsuri fiscale Guvernul speră să strângă jumătate din necesar.
Citește și:
Economia României a încetinit semnificativ. PIB a crescut cu 0,4% în al treilea trimestru din 2023
Impactul sancțiunilor economice asupra Rusiei, analizat de V. Stan
Datoria publică a ajuns la aproximativ 165 de miliarde de euro sau, altfel spus, statul a indatorat fiecare român cu peste 8.000 de euro. Astfel s-a ajuns la situația în care dobânzile să se tripleze în ultimii ani.