Directorul general al GE afirmă că România riscă o pană generalizată de curent electric
„România este vulnerabilă la blackout (pană de curent majoră - n. red.) şi îmi asum ceea ce spun pentru că ştiu cum a fost proiectat sistemul. Sistemul (energetic - n. r.) a fost proiectat ca, în fiecare zonă mare energetică a României, care înseamnă şi zonă geografică - Transilvania, Muntenia, Banat, Moldova etc. - să aibă cel puţin trei surse de injecţie de energie, în aşa fel încât dacă oricare dintre fenomene s-ar întâmpla ele să se ajute una pe alta, să se repornească sistemul insularizat.
Transilvania, astăzi, are aşa: Mărişelu - hidro oprită pentru retehnologizare, Iernut se chinuie să-l ţină pe cel vechi că pe cel nou nu l-a pus în funcţiune, Mintia, al treilea cap al triunghiului oprită, cu o speranţă de 1.700 de Megawaţi, pe care dacă o vedem cel mai devreme în şapte ani de aici încolo, dincolo decât ce s-a semnat în contract, să dea Dumnezeu să fie în 2026!
Citește și:
Căldura extremă dezvăluie vulnerabilitatea sistemului energetic românesc
PSD vrea ca Marcel Ciolacu să candideze la Președinție în 2024
Sunt doi ani, nici nu mai pot să-l pun pe 2023... Nu trece nicio linie a companiei Transelectrica prin Carpaţii. Transilvania este vulnerabilă. Capacitatea de import pe zona respectivă nu este suficientă să acopere”, a spus Constantin, doctor în inginerie energetică.
„Pot apărea dezechilibre majore în special în zona de producţie. Un vânt foarte puternic într-o zonă cu foarte mare impact pe eolian, care să determine oprirea în condiţii de siguranţă a parcurilor eoliene, bruscă. Cu un impact automat în alţi generatori. Opriri în lanţ”, a completat aceasta.
Transilvania, cea mai vulnerabilă regiune din România
Cea mai vulnerabilă e Transilvania, din cauza sistemului energetic, care nu e suficient de bine dezvoltat. Nu avem suficiente unităţi de energie în zonă. La fel şi în nordul Moldovei şi Banat.
Citește și:
Ciucă ar putea concura cu Ciolacu la prezidențiale
„Vorbim de pierderi economice, o disfuncţionalitate totală. Gândiţi-vă că dumneavoastră nu ştiţi să funcţionaţi fără internet. V-am dat cel mai simplu exemplu. Nu ştim să ne manageriem viaţa în situaţii de blackout”, Carmencita Constantin.
„Ne uităm pe date, vedem că a fost un singur episod de blackout în istoria modernă a României. În '77, pentru câteva ore, şi ştiu că pagubele de atunci au depăşit pagubele de la cutremur din acelaşi an. Din toate datele pe care le-am adunat nu există niciun fel de risc în această privinţă”, Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Autoritățile spun că suntem pregătiți să trecem peste această iarnă
Avem depozitele de gaze pline şi un grad de umplere de peste sută la sută, așa că nu ar trebui să mai importăm decât în cazul în care vom avea perioade lungi cu temperaturi scăzute. În România, într-o iarnă blândă, vârful de consum este de 67 de milioane de metri cubi pe zi și putem ajunge până la 76 de milioane de metri cubi, în zilele geroase. În prezent, în depozite avem 3,2 miliarde de metri cubi.
Și la capitolul energie electrică stăm bine, lucru care, însă, nu se traduce în facturi mai mici. „ Facturile deocamdată ar trebui să fie cel mult la nivelul anului trecut pentru că, în fiecare lună, preţul se calculează şi e cel mai mic dintre preţul din contract şi preţul de achiziţie. Gazele au fost achiziţionate la un preţ mai mic în această vară. La energie vedem că preţurile au scăzut”, a explicat Silvia Vlăsceanu, expert energie.
Acum, puțini furnizori vin cu prețuri sub plafoanele impuse prin lege, adică 31 de bani pe kWh la gaze și 68,80 de bani, respectiv 1,3 lei pe kWh la energie.
