Semnificația profundă a mărțișorului: de la tradiție la simbol UNESCO

Mărțișorul, talisman al speranței și tradiției românești, simbolizează venirea primăverii și este recunoscut de UNESCO.

Mărțișorul, un obiect simbolic al culturii românești, marchează în fiecare an pe 1 Martie trecerea de la iarnă la primăvară și aduce cu sine speranța unui nou început. Cu o istorie îndelungată și o semnificație ce transcende simpla podoabă, mărțișorul este un talisman încărcat de istorie și tradiție, recunoscut și de UNESCO ca parte a Patrimoniului Imaterial al Umanității.

Tradiția mărțișorului se pierde în negura timpului, fiind asociată cu legende și mituri care explică simbolistica șnurului alb-roșu. Conform unei vechi legende, culorile reprezintă lupta simbolică dintre Primăvară și Iarnă, sângele roșu al Primăverii învingând zăpada albă a Iernii. În tradiția românească, mărțișorul este purtat la gât, legat la ușă, la coarnele animalelor sau chiar agățat de ramurile pomilor fructiferi pentru a aduce belșug și rodnicie.

Legătura dintre mărțișor și sărbătorirea Anului Nou agrar, în luna martie, subliniază importanța acestui obicei în corelare cu ciclurile vegetative și astronomice. În trecut, mărțișorul era un bănuț de aur sau de argint legat cu un șnur împletit din fire albe și roșii, simbolizând Soarele și echilibrul dintre cele două principii contrare.

În zilele noastre, mărțișorul a fost preluat de lumea urbană și a devenit un cadou apreciat, purtat ca bijuterie sau oferit virtual prin platformele de socializare. Totuși, semnificațiile sale profunde rămân vii în tradițiile populare și în conștiința colectivă, amintind de echilibrul forțelor naturii și de speranța înnoirii.